Vestimentația în India

“Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele eacest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi spus, prin mira nu prin biologie. O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam să înţeleg ce taină ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi, de mătase, în zîmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales în glasul ei atît de schimbat în fiecare clipă, un glas care parcă ar fi
descoperit atunci anumite sunete. i prea roşii creau parcă o viaţă mai puţin umană “

“Cum stam şi-l priveam aşa, intră ― aducînd cu ea o atmosferă stranie de căldură şi
panică ― soţia inginerului, Srimati Devi Indira, îmbrăcată într-osari albastră, cu şal
albastru muiat în aur şi cu picioarele goale, tălpile şi unghiile roşite. “

Femeia indiana, fie ca are, fie ca nu are bani, foloseste                                  intotdeauna cel putin o bijuterie. E un lucru important, care face parte din cultura.Toate bijuteriile sunt foarte stralucitoare.
Pandantive pentru frunte, coliere, bratari si, mai ales, cercei

Pandantive pentru frunte, coliere, bratari si, mai ales, cercei.Argintaria este punctul forte al artizanatului indian, dar produc si bijuterii din metale mai putin nobile, care au preturi mai accesibile. Gentile sunt foarte puternic colorate si pline de broderii, dar cel mai puternic impact il au hainele.
Sunt trei tipuri de haine fundamentale:
- rochia Punjabi, formata dintr-o tunica mai lunga si pantalon
- anarkali - pare o rochie normala, care are si jupa pe dedesupt, dar este purtata cu un pantalon lung, deoarece femeile din India nu isi dezgolesc picioarele, dar nici umerii
- sari
In pofida deschiderii spre stilul occidental, in anumite domenii indienii au ramas foarte conservatori, unul dintre acestea fiind vestimentatia. Femeile trebuie sa se imbrace sobru si simplu, picioarele si umerii trebuind sa fie acoperite, iar pantalonii sau fustele scurte nu sunt privite cu ochi buni. La fel si gesturile de afectiune in public. Un aspect decent si ingrijit face o impresie foarte buna asupra localnicilor, care ii vor primi pe vizitatori cu mult respect. Si, mai ales, nu ii fotografiati pe localnici – in special femeile – fara a cere mai intai permisiunea.

Costumul indian
India – patria bumbacului si materialului din nego. Despre finetea exceptionala celei mai simple museline se poate de ghicit dupa denumirile poetice, careia i se dadeau: „apa curgatoare”, „ceata de seara”, „tesut din aer”. În India din timpurile stravechi exista obiceiul – de a produce din bumbac material, tesute cu fire aurii sau argintii. Arta teserii îmbracamintei în India era foarte diversa prin vopsire, garnisirea tesaturii cu desene bogate, dar si prin pictura murala în tehnica batic.
Dupa conditiile, existente în India antica, femeia era lipsita de drepturi si nu avea bogatii, în afara de cele pe care le purta.
Induti erau cei mai mari posesori de bijuterii. Femeile din familiile sarace posedau in deosebi bijuterii ieftine din cupru, bronz, sticla, bogatatii – însa bijuterii din metale scumpe. Existau bijuterii pentru par si frunte, cercei, inele, pentru nas, diverse coliere, bratari, purtate la antebrat sau încheietura mîinei, inele pentru mîini si picioare, bratari pentru picioare, cureli cu catarama. Bijuteriile erau confectionate si din scoici, oasele elefantilor, corali, perle, din semintele diferitor cereale, sîmburii fructelor si pomusoarelor, ceramica,lacurilor cu sticla colorata. Diferenta principala a bogatiei sferei sociale era calitatea si cantitatea tesaturilor, folosite pentru costum, decoratiile si bijuteriile.
Banda de pe solduri – dhoti – baza costumului national indian. Dhoti – este dunga dreapta din tesatura cu lungimea de la 2 pîna 5 m, cu care se drapeaza picioarele si soldurile. Existau mai multe modalitati de a drapa dhoti. Alt articol al costumului masculin – pelerina. Ea reprezinta o dunga dreptunghiulara, pe care o asezau din spate spre fata, o încrucisau pe piept, dupa care ambele capete le aruncau peste umeri. Aceasta îmbracaminte o purtau regii indieni, suita regala si ostasii.
Descoperirile, referite la mileniul III î.e.n., ne permit de a vorbi despre pelerina, care se arunca (la barbati) peste umarul stîng, dar în dreapta trecea sub suoara. La acest tip se referea si îmbracamintea „nivi” – o bucata de tesatura, înfasurat în jurul taliei, în asa fel ca pe abdomen sa formeze niste cute. Aceste elemente intrau în compozitia costumului feminin si masculin si reprezinta principala îmbracaminte necusuta moderna în India (rochia feminina – sari, masculina – dhoti), pastrata în multe variante de îmbracare si moduri de purtare a plapumei.
Sari –forma traditionala de drapare a îmbracamintei feminine. Sari indiana se deosebeste prin multimea metodelor de drapare, legarea partii libere a rochiei, formarea aranjarii cutelor s.a. Aceste calitasi a lui sari reprezinta o oarecare determinare, semnul celui ce poarta rochii. Sari – cea mai exceptionala si frumoasa parte a costumului indian. Toate metodele de drapare au asemanarea – în toate cazurile sari se înfasoara de jos în sus. Cea mai simpla metoda de îmbracare a lui sari este înfasurarea tesaturii o data sau de doua ori în jurul soldurilor în asa fel, ca sa formeze o fusta cu lungimea pîna la glezne sau chiar si calcîi. Tesatura ramasa este drapata în partea de sus a corpului.
De obicei pentru sari se foloseste materialul alb nevopsit, cîteodata cu desen la margini si jos; exista de asemenea sari cu dungi colorate si culorile cele mai vii din matase sau batistul fin cu franjuri lungi aurii. Nimic nu poate fi mai minunat decît stralucirea acestor acestor tesaturi luxoase, în deosebi nuanta maslinie a pielii femeii indiene si care fluturînd în timpul mersului, bat în auriu în jurul picioarelor ei suple.
În India este produsa una dintre cele mai renumite haine cusute – adhivasa. Aceasta este îmbracamintea de sus a barbatilor foarte ajustata, camasa cusuta cu aur (în acest caz ea a fost numita drapi). Aparitia îmbracamintei cusute în India are legatura directa cu descoperirea popoarelor straine, în primul rînd cu mutarea musulimanilor din Asia Centrala. Cu timpul costumul cusut a cucerit pozitia dominanta în viata oficiala, elementele traditionale a costumului s-au pastrat la poporul simplu.
La îmbracamintea cusuta barbateasca se refera caftanul – îmbracamintea deschisa, la care partea stînga intra dupa cea dreapta cu mutarea încheieturii sub mîna dreapta, cu rascroiala gîtului de forma ovala. Rascroiala gîtului este captusita cu dungi sau bordura. Dupa dorinta caftanul se înfasura pe talie cu un cordon sau voal.
Adusa în India tunica se transforma în fusta (gudjira) si o bluzita mica (cioli). Bluzita are mîneci scurte si ajusteaza foarte mult bustul. La spate, între omoplati, se leaga cu siret, cu taote acestea marginile nu se alatureaza. De multe ori ea bogat se ornamenteaza. Între bluzita scurta si fusta – corpul este dezvelit, chir cu îmbracarea lui sari.
Înca un fel de îmbracaminte cusuta, caracteristic pentru India sunt pantalonii din tesaturi usoare, pe care le poarta atît femeile, cît si barbatii. Indusii îsi puteau alege dupa dorinta orice culoare pentru costum, în afara de galben, care era culoarea reprezentanta a regilor si familiei lui. Finisarea costumului era cialma, care se lega în mod diferit. Încaltamintea pe care o purtau erau sandalele si încaltamintea închisa – pantofii cu vîrful ascutit, dar si papuci din coaja sau trestie.
Apropierea cu cultura occidentala nu se putea reflecta în dezvoltarea costumului indian. Cea mai mare reflectare l-a avut costumul barbatesc: femeile pîna în prezent pastrau fidelitatea hainelor sale traditionale. Englejii au adus in sec. XIX-lea în India gheroci, pantaloni, si chiar bonete militare. Alaturarea gusturilor europene s-a reflectat la transformarea siluetei rochiei feminine )spre exemplu, în Pendjaba) : camasa larga se preface în una ajustata, apropiindu-se la formele rochiei europene(http://www.ecursuri.ro/referate/referate.php?report=costumul-indian)

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s